Educație socială
Educație interculturală
Clasa a VI-a, lecția 5
Educație interculturală
Clasa a VI-a, lecția 5
Tradiții și obiceiuri comune/diferite ale culturilor
Ora:
Întrebări din urmă
Crăciunul în cinci țări
GreciaSlujba de Crăciun începe la ora 4 dimineața. La întoarcere, familia împarte miere, fructe uscate și Christopsomo, „pâinea lui Hristos”.
ItaliaÎn nord, cadourile le aduce Moș Crăciun sau Micul Iisus, pe 25 decembrie; în alte părți, Sfânta Lucia, pe 13 decembrie.
PoloniaColindătorii trec din casă în casă cu stele multicolore și cu scene ale Nașterii.
BulgariaCrăciunul („Koleda”) începe la miezul nopții, când colindătorii fac înconjurul satului până în zori.
DanemarcaÎncă de la începutul lui decembrie, casele sunt luminate în roșu, cu lumânări sau felinare.
Un lucru care se face la fel în toate cinci țările?
Un lucru care se face altfel?
Tema lecției
Tradiții și obiceiuri comune/diferite ale culturilor
- 1Vom deosebi cele două feluri de obiceiuri.
- 2Vom folosi corect cuvintele tradiție, obicei, datină și meșteșug.
- 3Vom compara, în echipe, Anul Nou în patru culturi.
1. Ce primim și dăm mai departe: tradiția
Tradițiile (din latinescul traditio — „a da mai departe”) sunt actele de transmitere continuă, de-a lungul generațiilor, a unor conținuturi culturale: credințe, valori, comportamente.
Datina este un obicei păstrat din vechime, consacrat prin tradiție, caracteristic pentru o colectivitate.
ReținemTradițiile ne sunt date de generațiile dinainte, ca să le dăm mai departe celor care vin după noi. Nicolae Iorga: „Un popor care nu își cunoaște tradiția este ca și un copil care nu își cunoaște părinții.”
SituațieColindatul este o tradiție. Ce se transmite prin el?
RăspunsCântecele, urările, felul de a merge din casă în casă — credințe, valori, comportamente.
2. Cum trăim tradițiile: obiceiurile
Obiceiurile sunt fapte culturale menite să organizeze viața oamenilor, să marcheze momentele importante ale vieții sau să le modeleze comportamentul.
Obiceiurile transmise de la o generație la alta devin tradiții. Ele sunt de două feluri:
| Obiceiuri calendaristice (de peste an) | Obiceiuri legate de momentele vieții | |
|---|---|---|
| Se repetă? | da, în fiecare an | nu, o singură dată |
| Cine e în centru? | întreaga colectivitate | omul și familia lui |
| Exemple | colindatul, plugușorul, sorcova, mărțișorul | botezul, nunta, înmormântarea |
2. Cum trăim tradițiile: obiceiurile
Obiceiurile de peste an țin de calendar și de muncile câmpului sau ale păstorilor. În Banat, de pildă:
primăvaramăsurișul oilor: se măsura laptele dat de oile fiecăruia din turmă
vararugile satelor românești și slavele satelor sârbești, când cei plecați revin acasă
toamnabalul strugurilor, cu regina și regele balului
iarnasânvăsiile, în noaptea de Anul Nou
ReținemTradițiile au o arie mare de răspândire, obiceiurile una mai restrânsă.
SituațieNunta — obicei calendaristic sau legat de un moment al vieții?
RăspunsLegat de un moment al vieții: nu se repetă și privește în primul rând omul și familia lui.
3. Priceperea mâinilor: meșteșugurile
Meșteșugul este priceperea de a realiza diferite lucruri, unele folositoare în viața de zi cu zi, iar altele doar cu scopul de a împodobi și a înfrumuseța.
Ce meșteșug vedeți în fiecare fotografie?
3. Priceperea mâinilor: meșteșugurile
ReținemÎnainte de mașini, totul se făcea de mână. Un meșteșug se învăța cu timp, răbdare și exercițiu — de aceea meșterii erau prețuiți și respectați. Lutul se lucra și fără roata olarului: din colăcei puși unul peste altul și netezire cu degetele umede.
4. Comune sau diferite
Tradițiile și obiceiurile diferă de la o zonă la alta și de la o țară la alta. Unele sunt comune mai multor popoare, altele sunt specifice unui popor sau unei comunități.
Din legeLegea nr. 26/2008, art. 3: patrimoniul cultural imaterial este transmis din generație în generație, recreat în permanență de comunități și contribuie la promovarea respectului față de diversitatea culturală.
comun românilor și bulgarilormărțișorul: în Bulgaria se dăruiesc păpuși din fire roșii și albe; în unele zone ale României, firele se împletesc în părul fetelor
specifice unor comunități din Româniasașii — Lichtert-ul de Crăciun; maghiarii — udatul de Paște; rușii lipoveni — Maslenița
comun tuturorbradul de Crăciun îl împodobim cu toții
4. Comune sau diferite: același mărțișor
Video-ul nu este lângă ecran.
Pune fișierul video în același dosar cu ecranul sau alege-l de aici.
Tradițiacredința: urarea de bine și dorința de protecție la venirea primăverii
Obiceiulfelul în care o trăim: în România, firele legate de un ban; în Bulgaria, păpuși împletite
ReținemTradiția se dă mai departe, iar fiecare comunitate o trăiește prin obiceiurile ei. De aceea legea spune că este „recreată în permanență”.
Rândul meu
RăspunsulAvem în comun multe sărbători — Crăciunul, Anul Nou, Paștele, mărțișorul —, dar le trăim prin obiceiuri diferite; tradițiile comune ne apropie, iar cele specifice ne dau identitatea.
De știut din lecție — nu se copiază în caiet
Acestea sunt ideile pe care trebuie să le știi din lecție. Le găsești și în cursul lecției.
- Tradițiile sunt transmiterea, de-a lungul generațiilor, a unor credințe, valori și comportamente; datina este un obicei păstrat din vechime.
- Obiceiurile marchează momentele importante; ele sunt calendaristice — se repetă în fiecare an și privesc toată colectivitatea — sau legate de momentele vieții omului — nu se repetă și privesc omul și familia lui.
- Meșteșugul este priceperea de a realiza lucruri folositoare sau de podoabă; se învață cu timp, răbdare și exercițiu.
- Tradițiile diferă de la o zonă și de la o țară la alta: unele sunt comune mai multor popoare, altele sunt specifice; împreună, ele dau identitate unui grup și asigură diversitatea culturală a lumii.
Fișa de lucru: sarcinile 1 și 2
Lucrați individual, din caiet. Sarcinile 3 și 4 rămân temă.
| 1. Obiceiul | C / V | Obiceiul | C / V |
|---|---|---|---|
| colindatul | C | plugușorul | C |
| botezul | V | mărțișorul | C |
| sorcova | C | înmormântarea | V |
| nunta | V | paparuda | C |
C — calendaristic (de peste an) · V — legat de un moment al vieții
| 2. Definiția | Termenul |
|---|---|
| Priceperea de a realiza diferite lucruri, unele folositoare în viața de zi cu zi, iar altele doar cu scopul de a împodobi și a înfrumuseța. | d |
| Actele de transmitere continuă, de-a lungul generațiilor, a unor conținuturi culturale: credințe, valori, comportamente. | a |
| Obicei păstrat din vechime, consacrat prin tradiție, caracteristic pentru o colectivitate. | c |
| Fapte culturale menite să organizeze viața oamenilor, să marcheze momentele importante ale vieții sau să le modeleze comportamentul. | b |
a — tradiție · b — obicei · c — datină · d — meșteșug
Recunoaște obiceiul
Ce obicei se practică și ce fel de obicei este?
„Paparudă-rudă,
Vino de ne udă…”
paparudacalendaristic, de vară: pentru ploaie și pentru muncile câmpului
„Aho, aho, copii și frați…”
plugușorulcalendaristic, de Anul Nou
„Steaua sus răsare…”
colindul „Steaua”calendaristic, de Crăciun
„Să trăiți,
Să-nfloriți…”
sorcovacalendaristic, de Anul Nou
ReținemToate patru sunt obiceiuri calendaristice: se repetă în fiecare an și privesc toată colectivitatea.
Mozaicul: Anul Nou în trei culturi
AEtiopiaFichee-Chambalaalla, Anul Nou al poporului Sidama
BChinaAnul Nou Chinezesc (Anul Nou Lunar)
CNowruz„ziua nouă”, sărbătorită în douăsprezece țări din Asia și din Orientul Mijlociu
Tabelul grupului-casă
culturacândcum se stabilește datace se face
Al patrulea rând: Anul Nou la români, cu Plugușorul și Sorcova.
Pasul 1 · grupurile-casă
Câte trei elevi; fiecare primește o literă: A, B sau C.
Pasul 2 · experții
Elevii cu aceeași literă citesc textul lor și răspund la cele trei întrebări.
Pasul 3 · înapoi acasă
Fiecare expert predă colegilor textul lui; grupul completează tabelul.
Mozaicul: punem față în față
| cultura | când | cum se stabilește data | ce se face |
|---|---|---|---|
| Etiopia | în fiecare an, la data anunțată | o stabilesc astrologii și o anunță clanurilor | copiii își salută vecinii și primesc buurisame; cântece și dansuri; bătrânii dau sfaturi |
| China | între 21 ianuarie și 20 februarie | după Lună | petarde, artificii și roșu; tinerii primesc bani în plicuri roșii; vizite la familie |
| Nowruz | 21 martie, cam două săptămâni | data este fixă | masă împodobită cu obiecte-simbol; haine noi; vizite; copiii primesc cadouri |
| la români | 1 ianuarie | după calendar | Plugușorul și Sorcova: copiii merg din casă în casă cu urări |
De ce credeți că tinerilor le revin roluri importante cu ocazia acestei sărbători?
La final
Tradițiile comune ne apropie, cele specifice ne dau identitatea.
Din legeLegea nr. 26/2008, art. 5: patrimoniul cultural imaterial cuprinde tradiții și expresii verbale; artele spectacolului; practici sociale, ritualuri și evenimente festive, jocuri de copii; cunoștințe despre natură și univers; tehnici legate de meșteșuguri tradiționale.
TemaSarcinile 3 și 4 din fișa de lucru.
Știai că?
Mărțișorul a fost înscris în 2017 pe Lista patrimoniului cultural imaterial al umanității, printr-un dosar comun al patru state: Bulgaria, Macedonia de Nord, Republica Moldova și România.
Gândește-te: ce înseamnă că o tradiție este, în același timp, a patru țări?
Mergi la pagina
Lecția 5: Tradiții și obiceiuri comune/diferite ale culturilor
Educație socială (Educație interculturală), clasa a VI-a. Unitatea 1, Identitate și diversitate culturală.
- Atinge oriunde pe pagină ca să apară următorul element ascuns. Atinge un element apărut ca să-l ascunzi din nou.
- Butoanele Înainte și Înapoi schimbă pagina; pe tastatură, săgețile. Telecomanda de prezentare dezvăluie întâi elementele paginii, apoi trece mai departe.
- Bara de jos curge odată cu timpul paginii și devine aurie spre final. Atinge-o ca s-o oprești.
- Creionul din dreapta sus deschide scrisul pe ecran: culori, radieră, anulare. Ce scrii rămâne pe pagina respectivă.